Vedete si fobiile lor bizare

Teama nu tine cont de statut. Vedetele de la Hollywood si cele autohtone se lupta cu tot felul de fobii, care le dau batai de cap cand le e lumea mai draga. Daca femeile au ca scuza faptul ca reprezinta sexul slab, barbatii devin usor amuzanti in momentul in care incep sa tremure de frica in fata unor lucruri cu mult mai inofensive decat par. Dintr-un sondaj efectuat cu ajutorul a 4.000 de respondenti, a reiesit ca una din cinci persoane are mai multe temeri la maturitate decat a avut in copilarie.

De la ei...

Pamela Anderson se teme de oglinzi. Ne intrebam, oare chiar nu-si priveste propria reflectie?

Desi a jucat in Baywatch, Carmen Electra se teme de apa, pentru ca nu stie sa inoate. Vedeta a declarat ca apropierea de apa ii poate provoca atacuri de panica.

Uma Thurman are claustrofobie si aproape ca nu a putut interpreta scena din filmul Kill Bill, in care trebuia sa se aseze intr-un sicriu, pentru a fi ingropata de vie.

Si David Boreanz se teme de spatii restranse.

In schimb, Kim Basinger si Daryl Hannah au o problema cu spatiile deschise.

Sarah Michelle Gellar nu suporta cimitirele. Cunoscand-o pe Buffy, cine ar fi crezut?...

Madonna se teme de fulgere, Christina Ricci nu suporta plantele de interior, iar Nicole Kidman devine isterica de cate ori vede fluturi.

Matthew McConaughey uraste tunelurile

Am fi spus ca Billy Bob Thornton nu se teme de nimic. Doar a avut o relatie cu Angelina Jolie... Si totusi, actorului ii displac ceea ce numim 'antichitati'.

Roger Moore se teme de arme, iar cel mai greu de interpretat rol al sau a fost cel din The Man With The Golden Gun. Jennifer Aniston, Cher, Michael Jackson si Whoopi Goldberg nu zboara... de frica.

Johnny Depp, Daniel Radcliffe si Sean "Diddy" Combs se tem de clovni.

La categoria tema de 'animale', ii avem pe Lyle Lovett, care se teme de vaci, Justin Timberlake, stresat de serpi, Scarlett Johansson, terorizata de gandaci si Orlando Bloom, a carui mare temere sunt porcii.

De la noi... Andreea Spataru nu poate dormi decat cu lumina aprinsa. Vedeta Playboy a declarat ca se teme de intuneric.

Ana Maria Prodan este ingrozita de sobolani, iar Anda Adam se teme de gandaci.

Raluca Moianu se teme de albine sau de viespi, iar Marcel Pavel nu suporta avioanele.

Despre curaj...

„Dar chiar dacă n-am avea, fetiţa mea, decât suferinţă pe pământ – zicea tatăl – trebuie oare din pricina aceasta să ne temem?” – Caminante
Cred în bucurie. Cred în succes. Cred în creaţie şi nu în reacţie. Cred în atitudine. Cred în acţiune şi nu în contemplaţie. Cred în curaj şi nu în anxietate. Cred în perspicacitate, dar şi în muncă. Cred atât în succes, cât şi în eşec. Pentru că cel din urmă e temelia primului.
Octavian Paler a susţinut mereu că primul pas pentru înfrângerea fricii este recunoaşterea acesteia. Aşa este. Oamenii curajoşi sunt cei care pleacă la atac în ciuda temerilor resimţite.
Nume cunoscute la nivel mondial au spus că „a fi curajos” înseamnă „a acţiona sub imperiul fricii şi nu eliberat de ea”. Poate că ar trebui să reflectăm mai mult asupra acestui aspect.
Viaţa este o sumă de oportunităţi. O sumă care tinde spre infinit. O poveste de dragoste ca în basme. O legendă cu voievozi victorioşi. Viaţa înseamnă mai mult decât un cap plecat şi o privire plină de regrete. Viaţa este tot ceea ce avem mai bun.
Şi atunci de ce să renunţi la visul tău? Pentru ce sau pentru cine? Crezi ca se merita să îi vezi pe alţii cum îşi ating obiectivele în timp ce tu îţi faci griji?
Lacrima pe care ai vărsat-o ieri este zâmbetul zilei de mâine. Este experienţa care te-a întărit şi care ţi-a tras perdeaua de pe ochi. Ţi-a deschis drumul către victorie.De tine depinde dacă te focusezi pe un avion care cade, sau pe cele câteva zeci de mii care aterizează în siguranţă. Tu decizi dacă îţi păstrezi calmul sau te enervezi. Tu decizi dacă le permiţi altora să îţi trăiască propria ta viaţă.
Eu nu le voi permite.

Think pink!

A fost odata un grup de broscute... ... care voiau sa se ia la intrecere.

Telul lor era sa ajunga in varful unui turn foarte inalt.Se adunasera deja multi spectatori, pentru a urmari cursa si a le incuraja pe broscute.Cursa urma sa inceapa...Totusi...Dintre spectatori nu credea niciunul ca vreuna din broscute va reusi sa ajunga in varful turnului. Tot ce se auzea erau exclamatii de genul: "Oh, ce obositor! Nu vor reusi niciodata sa ajunga sus!" sau: "Nici n-au cum sa reuseasca, turnul este mult prea inalt!

Broscutele incepura se abandoneze pe rand... Cu exceptia uneia singure, care se catara vioaie mai departe...

Spectatorii continuau sa strige: "E mult prea obositor! Nu va putea nimeni sa ajunga sus!" Tot mai multe broscute se resemnau si abandonau...

Doar una singura se catara consecvent mai departe..

.Nu voia cu nici un chip sa abandoneze!In final renuntasera toate, cu exceptia acelei broscute, care cu o imensa ambitie si rezistenta reusi sa ajunga singura in varful turnului!

Dupa aceea, toate celelalte broscute si toti spectatorii au vrut sa afle cum a reusit broscuta sa ajunga totusi in varf, dupa ce toate celelalte se vazusera nevoite sa abandoneze cursa!

Unul din spectatori se duse la broscuta s-o intrebe cum de a reusit sa faca un efort atit de mare si sa ajunga in virful turnului.

Asa se afla ca...Broscuta invingatoare era SURDA!!!

Morala?Nu asculta niciodata de oamenii care au prostul obicei de a fi intotdeauna negativi si pesimisti... fiindca ei iti rapesc cele mai frumoase dorinte si sperante pe care le porti in suflet! Tot ceea ce auzi sau citesti te influenteaza in ceea ce faci!

Deci: Fii MEREU... OPTIMIST!

Si mai ales fii pur si simplu SURD cand cineva iti spune ca nu-ti poti realiza visurile!

Poti reusi in viata daca vrei cu adevarat!

PARADOX...

O poezie a lui Pablo Neruda, care desi a murit in 1973, a surprins cu acuratete, se vede, tot ceea ce caracterizeaza secolul nostru. PARADOXAL …

Paradoxul Vremurilor noastre:

Paradoxul vremurilor noastre in istorie este ca, avem cladiri mai mari, dar suflete mai mici;

Autostrazi mai largi, dar minti mai inguste;

Cheltuim mai mult dar avem mai putin; cumparam mai mult dar ne bucuram tot mai putin;

Avem case mai mari dar familii mai mici,

Avem mai multe accesorii dar mai putin timp;

Avem mai multe functii, dar mai putina minte, mai multe cunostinte, dar mai putina judecata; mai multi experti si totusi mai multe probleme, mai multa medicina, dar mai putina sanatate.

Bem prea mult, fumam prea mult,

Cheltuim prea nesabuit,

Radem prea putin,

Conducem prea repede,

Ne enervam prea tare,

Ne culcam prea tarziu, ne sculam prea obositi;

Citim prea putin, ne uitam prea mult la televizor si ne rugam prea rar.

Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile.

Vorbim prea mult, iubim prea rar si uram prea des.

Am invatat cum sa ne castigam existenta, dar nu cum sa ne facem o viata, am adaugat ani vietii si nu viata anilor; Am ajuns pana pe luna si inapoi, dar avem probleme cand trebuie sa traversam strada, sa facem cunostinta cu un vecin.

Am cucerit spatiul cosmic, dar nu si pe cel interior.

Am facut lucruri mai mari, dar nu si mai bune.

Am curatat aerul dar am poluat solul.

Am cucerit atomul dar nu si prejudecatile noastre.

Scriem mai mult, dar invatam mai putin.

Planuim mai multe, dar realizam mai putine.

Am invatat sa ne grabim, dar nu si sa asteptam.

Am construit mai multe calculatoare sa detina mai multe informatii sa produca mai multe copii ca niciodata, dar comunicam din ce in ce mai putin.

Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei incete; oamenilor mari si caracterelor meschine; profiturilor rapide si relatiilor superficiale.

Acestea sunt vremurile in care avem doua venituri, dar mai multe divorturi,

Case mai frumoase, dar camine destramate.

Acestea sunt vremurile in care avem excursii rapide, scutece de unica folosinta, moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte, corpuri supraponderale si pastile care iti induc orice stare de la bucurie, la liniste, la moarte.

Sunt niste vremuri in care sunt prea multe in vitrine, dar nimic in interior.

Vremuri in care tehnologia iti poate aduce aceasta scrisoare.

Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite, pentru ca nu vor fi langa tine o eternitate.

Aminteste-ti sa spui o vorba buna copilului care te venereaza, pentru ca acel copil va creste curand si va pleca de langa tine.

Aminteste-ti sa-l imbratisezi cu dragoste pe cel de langa tine, pentru ca aceasta este singura comoara pe care o poti oferi cu inima si nu te costa nimic.

Aminteste-ti sa spui "Te iubesc" prietenului si persoanelor pe care le indragesti, dar mai ales sa o spui din inima.

O sarutare si o imbartisare vor alina durerea atunci cand sunt sincere.

Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mana si sa pretuiesti acel moment pentru ca, intr-o zi acea persoana nu va mai fi langa tine.

Fa-ti timp sa iubesti, fa-ti timp sa vorbesti, fa-ti timp sa impartasesti gandurile pretioase pe care le ai.

Numai dupa invidia altora iti dai seama de propria ta valoare. (Tudor Musatescu)

Nu judecati oamenii dupa cei cu care se aduna. Nu uitati ca Iuda avea amici ireprosabili. (Ernest Hemingway)

Daca gasesti un drum fara obstacole, probabil ca drumul acela nu duce nicaieri. (J.F.Kennedy)

Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, fie devin din ce in ce mai buni, fie se transforma in otet. (Papa Ioan al XXIII-lea)

Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei. (Sigmund Freud)

A face pe prostul la timpul potrivit este cea mai mare intelepciune. (Cicero)